Între emoții și ambiție: cum și-a construit Iustina Hurmuz drumul spre performanță | “Cred că unul dintre cele mai speciale momente a fost când am primit prima convocare la lotul național U18”
Vlad Panait 
6 
0 Cu o energie molipsitoare și o dorință de a reuși care nu se stinge niciodată, Iustina Hurmuz este una dintre cele mai interesante apariții ale baschetului românesc.
Inspirată de fratele său și atrasă încă de la primul antrenament de magia terenului, Iustina a reușit să se transforme rapid dintr-o debutantă timidă într-o marcatoare de top în Liga I. Muncitoare, ambițioasă și mereu în căutarea progresului, ea visează să cucerească baschetul de cel mai înalt nivel, atât în România, cât și în Europa.
Am stat de vorbă cu Iustina despre drumul său, despre emoțiile din spatele meciurilor mari și despre visul care o împinge înainte, indiferent de obstacole.
Cum ai descoperit pasiunea pentru baschet și ce te-a determinat să alegi acest sport?
Pasiunea mea pentru baschet a început datorită fratelui meu, care a practicat acest sport și m-a adus cu el la un antrenament. M-a atras imediat și am simțit că poate fi locul în care pot să fiu eu, să mă exprim liber și să-mi depășesc limitele.
Care sunt primele amintiri legate de meciurile sau antrenamentele tale din copilărie?
Eram foarte emoționată, îmi era frică să nu greșesc, dar cu toate astea mă bucuram de fiecare dată când aveam ocazia să joc într-un meci sau să particip la antrenamente.
Ce te motivează să continui să muncești zi de zi pentru performanță?
Motivația mea vine din dorința de a progresa constant. Îmi place sentimentul pe care îl am când știu că am dat totul la un antrenament sau la un meci. Chiar și când e greu, când simt că nu mai pot, știu că fiecare pas mă apropie de obiectivele mele. Sunt motivată și de oamenii care cred în mine și mă susțin.
În sezonul trecut ai fost cea mai bună marcatoare din Liga I. Care consideri că a fost cheia acestei reușite?
Cred că a contat mult seriozitatea la antrenamente, încrederea în mine și concentrarea pe eficiență. Am știut că pot, dar am muncit în fiecare zi ca și cum nu aș fi reușit nimic încă. Mă bucur că am reușit să-mi demonstrez mie că pot. Am avut și o echipă care m-a susținut și mi-a oferit spațiul necesar să mă exprim.
Cum reușești să gestionezi emoțiile în momentele tensionate din timpul meciurilor?
Am învățat să mă controlez cu timpul. La început, emoțiile erau un mare obstacol pentru mine, dar acum îmi spun afirmații pozitive și îmi amintesc că nu sunt singură. În felul acesta, totul devine mai ușor de gestionat.
Ai un meci preferat sau un moment special în cariera ta de până acum?
Cred că unul dintre cele mai speciale momente a fost când am primit prima convocare la lotul național U18. A fost un șoc, nu mă așteptam, dar m-a ajutat mult să cresc în valoare și să încep să cred cu adevărat în mine, învățând lucruri noi și importante pentru viitorul meu. Iar unul dintre meciurile mele preferate este a doua victorie cu UVT Timișoara, când am reușit să înscriu 40 de puncte.
Care a fost cel mai greu obstacol pe care a trebuit să îl depășești în cariera ta?
Să îmi mențin încrederea în mine în momentele în care lucrurile nu mergeau așa cum îmi doream – când simțeam că nu progresez, când aveam meciuri slabe sau când apăreau comparații și presiuni din exterior. M-a ajutat mult să mă concentrez pe progresul meu, nu pe așteptările altora, și să învăț din fiecare experiență.
Există un jucător sau o jucătoare care te inspiră? Dacă da, cine este și de ce?
Nu am un singur model, ci mai mulți jucători care mă inspiră prin stilul lor de joc diferit și prin atitudinea lor pe teren.
Ce înseamnă pentru tine baschetul 3×3 și cât de diferit îl simți față de baschetul clasic?
Baschetul 3×3 a fost pentru mine o provocare nouă care m-a făcut să îndrăgesc și mai mult acest sport. Îmi place pentru că scoate în evidență creativitatea și oferă fiecărui jucător ocazia să arate ce poate într-un timp mult mai scurt, într-un joc mult mai intens.
Ce obiective personale ai pentru sezonul viitor și pentru cariera ta în următorii ani?
Pentru sezonul următor vreau să îmbunătățesc aspectele în care știu că mai am de lucrat. Pe termen lung, îmi doresc să joc la un nivel cât mai înalt, să fiu convocată din nou la echipa națională. Știu că nu va fi ușor, dar știu și că merită să muncesc în continuare.
Cum îți împarți timpul între sport, școală și alte activități?
De mică am reușit să-mi organizez timpul – după școală mergeam la antrenamente, iar când aveam timp liber făceam și alte activități. M-am obișnuit cu acest ritm și nu mai simt că este o problemă.
Ce sfat i-ai da unei tinere care visează să urmeze o carieră în baschet?
Sfatul meu este să nu renunțe, indiferent cât de greu pare sau de câte ori simte că ar fi mai ușor să renunțe. Să creadă în ea și să nu se lase influențată de părerile celor care nu cunosc munca din spate.
Ai anumite ritualuri sau superstiții înainte de meciuri?
Nu am neapărat ritualuri sau superstiții, dar încerc să-mi induc o stare mentală bună și să mă bucur de fiecare secundă din meci.
Ce îți dorești să îmbunătățești cel mai mult în jocul tău în perioada următoare?
Vreau să devin mai eficientă în momentele critice și să mă focusez mai mult pe partea de apărare.
Care este visul tău cel mai mare legat de cariera sportivă?
Visul meu este să ajung să joc în Liga Națională sau chiar într-un campionat puternic din Europa, la un nivel mult mai ridicat. Mi-aș dori, de asemenea, să reprezint România atât la 3×3, cât și la 5×5, și să arăt că, indiferent de obstacole, cu muncă și pasiune se poate.
Cosmin Agafiței 
Popiea